Intâlnire
Czeslaw Milosz
Călătoream cu trăsura în zori, peste câmpuri înghețate.
O aripă roșie s-a înălțat în întuneric.
Și deodată un iepure a trecut în fugă peste drum.
Unul dintre noi l-a arătat cu mâna.
Asta s-a întâmplat de mult. Azi nici unul dintre ei nu mai este viu,
nici iepurele, nici omul care a făcut acest gest.
O iubirea mea, unde sunt, unde se duc
Trecerea repede a mâinii prin aer, linia unei mișcări, freamătul pietrișului.
Nu întreb de tristețe, ci din uimire.
Wilno, 1936
(trad. mea in romana)
.
vai,nu se poate, chiar am apasat gresit si nu s-a publicat, iar acum ar trebui sa refac comentariul, intotdeauna asta mi se pare ca si cand ar fi fals, apoi...dar totul este la fel, toata ziua am avut senzatia ca ar trebui sa fac ceva, iar acum, cand am intrat, mi-am dat seama ca era postarea aceasta, voiam sa am totul liber in jur pentru ea. fiecare vers, totul, nimic inutl, de fapt este unul dintre acele momente in care totul inseamna ceva, in care cuvintele chiar au fost culese si puse in ceva perfect-si totusi, desi intensitatea este egala, ultimul vers te face sa tipi- sa tipi in felul acela in care-iertare,nu gasesc alta expresie,oricum ar parea, eu exact asa simt-,in felul in care o faci cand crezi ca ai prins esenta vietii, singurul sens posibil. si nu doar crezi, probabil asa este, cum am mai spus, daca este ca ceva sa se pastreze, asta este,uimirea, dincolo de tot,dincolo de timp si de diminetile din caleasca. cat de bine a spus el acolo totul,cum a ales...ce straniu,zilele trecute am citit cartea unui ungur, ma gandeam ca am citit, de fapt, atat de putin din literatura lor..
RăspundețiȘtergereideea care mi-a venit este sa o printez si sa o pun langa birou, asa cum imi pusesem, acum multi ani, Rilke, cu poemul acela in care"lucrurile carora se daruieste devin bogate si il cheltuiesc". cred ca ar trebui schimbat crezul, macar atata sa dobandim de la a trai:)asa, iepurele va strabate fiecare dimineata, aripa rosie va inflori si ea pe cer, pietrisul va fremata continuu, iar uimirea, ei bine,uimirea va fi cuvantul. sunt, acum, fasii de uimire si bucurie-multumesc nespus, draga mea.
da, si eu am simtit la fel, sa o am langa mine mereu, poezia asta... am gasit-o la erin, sa stii, ea a pus i o trasura acolo, sa intri sa vezi :-)
RăspundețiȘtergerehttp://photographsfromawhitespace.blogspot.ro/2015/06/against-chaos-and-nothingness.html
si un titlu care este perfect: impotriva haosului si a nimicului, ea simte cum simtim si noi, da, ca doar asa poti sa dai un sens vietii, sa lupti impotriva absurdului...
nu stiu daca am tradus bine "de tristete", mie asa imi suna, sa zic mai bine "din tristete"? dar parca e ciudat, sau nu?
trebuie sa ai grija sa fii conectata cu contul tau, sa apara acolo jos: comentati ca: miriam (google), altfel se pierde comentariul, e problema aia la blogger. eu ca sa fiu sigura copiez tot ce am scris inainte de a apasa Publicati, si daca s-a pierdut, ii dau Paste in comentariu si il trimit inca o data.
referitor la traducere-am vazut asta, ca ai folosit prepozitii diferite, stiu de ce ai facut-o,e mai aproape de sensul textului asa, insa conjunctia aia adversativa, "ci", inclina de obicei, in romana, sa aiba aceeasi prepozitie in propozitiile pe care le leaga-nu din tristete, ci din uimire nu este exact ce vrea textul, dar altfel se creeaza o sincopa momentana in romana.
RăspundețiȘtergeream vazut postrea lui Erin, lumea ei in care se potenteaza albul prin negru si invers, creand acele forme imposibil de imaginat altfel...sa ii multumim si ei, atunci, si intregului univers care a conspirat la aducerea ei pe rafturile Cartilor:)
si atunci ce sa pun: "de" la amandoua, sau "din"?
RăspundețiȘtergere:) asta chiar ca nu stiu, m-am gandit si eu pe care as alege-o...cred ca totusi mai bine ar suna, la noi, "din "pentru amandoua...da, asa cred, rosteste-o tu tare si asa iti dai seama cel mai bine:) eu i-as pune "din", chiar daca se pierde ceva, da...
RăspundețiȘtergereeste minunata traducerea, si cu ce fiori am recitit, simtind, rece, aerul din jur.
RăspundețiȘtergere;-)
discutiile despre cuvinte, cuvintele cele alese, cum le alegem..
eu as merge pe varianta cu 'de' si 'din', dar cred ca este o preferinta pentru dramatism. parca asa simt ca se contureaza si mai bine temerea, extazul in fata intrebarii, diferenta dintre ceea ce este si ceea ce simtim.