Bineinteles, indiferent cat de percutant, de admirabil sunt analizate si discutate un roman, o piesa muzicala, un tablou, vor exista intotdeauna minti care raman goale si siri ale spinarii care nu se infioreaza. "Sa ne asumam misterul lucrurilor" - spune atat de melancolic Regele Lear, pentru sine si pentru Cordelia - este si sugestia mea pentru oricine ia arta in serios. Unui om sarac i se fura haina (Gogol "Mantaua"); un alt biet om este preschimbat intr-un gandac (Kafka "Metamorfoza") - si ce daca ? Nu exista nici un raspuns rational la "Si ce daca ?". Putem lua deoparte nuvela, sa vedem cum se potrivesc bucatile, cum o parte a modelului raspunde alteia; dar trebuie sa aveti in voi o celula, o gena, un germene care va vibra la senzatii pe care nu le puteti nici defini, nici trece cu vederea. Frumusete si compasiune e formula cea mai apropiata de o definitie a artei. Unde exista frumusete exista si compasiune, pentru simplul motiv ca frumusetea trebuie sa
moara: frumusetea moare intotdeauna, metoda moare cu materia si lumea moare cu individul. Daca Metamorfoza lui Kafka impresioneaza pe cineva mai mult decat o fantezie entomologica, atunci il voi felicita pentru ca se alatura randurilor cititorilor buni si foarte buni.
Vladimir Nabokov, Curs despre Metamorfoza lui Kafka
.
am dat de asta pregatind seminarul cu Metamorfoza, si mi-am zis ca trebuie sa-l citesc si studentilor, acest paragraf, desi probabil ca au dat din umeri: si ce daca? :-)
RăspundețiȘtergereda,este foarte frumos, nu stiu daca voi sti sa explic, insa e straniu ca la ceva inrudit ma gandeam ieri,cand am postat din hemingway si citeam, evident, din el. ma gandeam ca pentru a fi scriitor sau cititor bun este nevoie sa pari un om obisnuit care sa tresalte si sa spuna in mod neobisnuit totul ca este nevoie sa poti fii,macar atunci,mii de oameni, sau macar sa fii un tu pe care sa il poti lua in deradere, nu stiu. dar era ceva foarte apropiat, ca , pentru a fi metafora, trebuie sa stii sa simti intr-un mod similar matematicianului care imbrica totul intr-un univers greu de dezlegat si stand,totusi, sub semnul egalitatii. nu,nu ma pricep sa o spun,dar era ceva pe aici, pe langa radacina lucrurilor:)
RăspundețiȘtergeresi ce trist,nu,ca ,acum, aceasta ocupatie a devenit atat de vetusta- stateam pe balcon si am vazut ca pe un alt balcon, tot la 4, langa blocul de langa noi, era o fata care statea intr-un sezlong, cu un caine foarte simpatic langa ea, si citea ceva,cu picioarele puse pe marginea parapetului; si am tresarit in mine,mi s-a parut asa de frumoasa, acolo,cu cainele ei scotand limba, voiam sa ii arat si lui li-si,imediat,am vazut ca avea in fata un laptop. bine,stiu ca cititul ramane citit, nu conteaza cum si ce, insa marturisesc ca,pentru dorurile mele, tare mult m-ar fi incalzit sa vad in fata ei niste pagini poroase, adevarate.