Era prea grea lumina şi-l durea.
Alături tremura prelung o vază
Îndrăgostită de o catifea.
El şi-a-ncălţat uşoarele botine,
Şi-a luat din vis bastonul de parfum,
Şi-a pus pe-aripi tristeţurile fine
Şi mîinile şi-a-nmănuşat în fum.
Oglinda-l aurea nedumerită.
Era fecior de spumă sau fecioară
Ce trebuia din perne moi s-apară
Parcă prelins, parcă cernut prin sită?
Cine-l iubea în încăperea crudă,
Necoaptă pentru marea întîlnire?
Vibra-ntre lucruri, tandru şi subţire,
Fără să vadă, fără să audă...
Cu nara doar simţea cum lîngă dînsul
Un crin durerea pură-şi destrăma.
Şi i-ar fi plîns alături. Însă plînsul
De ochi are nevoie. Nu-i avea...
Şi-a vrut să fac-un pas. Oprit de uşă
S-a speriat de-aşa miresme reci
Prin care ţi se umplu de cenuşă
Unghia roz şi sufletul cînd treci.
Şi-a pipăit pereţii cu sfială;
Oh, porii lor ce-arome risipeau!
Fusese somnul lui oare-o greşeală
Şi-acum odăi închise-l pedepseau?
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Şi îngerul trezit într-o amiază
S-a dezbrăcat suav şi adormind,
Din nou, invidiindu-l că visează,
Amiezile îl luminau pe rînd.
Emil Brumaru
.
iubitul Brumaru.
RăspundețiȘtergereeste din ultimul volum de poezie pe care si l-a scos, nu?
cat de distinct este universul lui Brumaru, nu? Senzualul este peste tot. vazele indragostite de catifea, tristeturile fine, amiezile mangaietoare. Mereu ma gandesc la cum isi scria el cu redactorul sef de la Romania literara, la cum bea cafea si la cum dorea, patimas, toate eroinele lui Dostoievski. ;-) Cred ca de asta imi e uneori greu sa ii citesc poeziile din ultimul volum. Dar si aici transpare acelasi vechi Brumaru, patimas si inventiv.
astazi este soare si m-am plimbat prin casa,citind si recitind poezia ,simtind cum ma indragostesc ba de un vers,ba de altul, nu pot sa sustrag nimic de acolo, este necesar fiecare punct, la fel de egala intensitatea. si ceva asemanator cand citesc arghezi,ca senzatii ma refer, cum curge cerneala din pana lui, oh, nici macar un buchet cu liliac nou nu m-ar fi invaluit astfel...(cand citesc asa ceva, imi spun ca trebuie sa ai un curaj nebunesc cand incerci,apoi,sa scrii, exista acesti oameni-poeti,au in ei realitatea glastrei din fereastra).
RăspundețiȘtergeresi mai voiam sa iti multumesc,draga, ca faci aceasta biblioteca sa existe atat de frumos, ii umpli rafturile cu minunatiile pe care le gasesti tu, si apoi ne chemi, ca intr-o dupa-amiaza verde-aurie langa ceai, ca in citind lolita in teheran:) iti multumesc asa de mult.